Anizometropia


Anizometropie – condiţia în care ambii ochi prezintă vicii de refracţie, însă viciul de la un ochi este diferit de cel de la ochiul celălalt. Atunci când un ochi este miop iar celălalt este hipermetrop condiţia se numeşte antimetropie.

Din punct de vedere clinic, anizometropia poate fi:

  • Mică: <2D
  • Mare: >2D

Ea mai poate fi clasificată şi după acuitatea vizuală, după viciul de refracţie (hipermetropică sau miopică), după etiologie (înnăscută sau câştigată) şi după asocierea cu ambliopia („ochiul leneş”).

Dacă puterile lentilelor corectoare sunt diferite apar dezechilibre prismatice, care interferă cu vederea binoculară (mai ales când priveşte în jos la citit).

Simptome: vedere neclară, dureri de cap, oboseală la citit, disconfort ocular.

Tratament: Se poate realiza corecţie optică cu ajutorul lentilelor aeriene (de ochelari) sau al lentilelor de contact (dacă anizometropia este mai mare de 2,5D).  Tratamentul chirurgical este foarte eficient fie prin intermediul laserului cu excimeri (tehnica LASIK sau LASEK), fie cu ajutorul implantelor refractive. Corecţia anizometropiei asociată cu ambliopie se face corectând (dacă ambliopia este mare) mai întâi ochiul normal şi ochiului ambliop i se prescrie o lentilă identică. Dacă ambliopia este medie se poate accepta la ochiul ambliop o corecţie cu 2.4-3D mai mare. Corecţia anizometropiei la copii permite acceptarea unei diferenţe de până la 5D. Totuşi în anizometropiile mari se preferă lentilele de contact. Este foarte important să fie tratată ambliopia asociată.

Leave a Reply