Boli oculare care ar putea beneficia de tratament medical sau chirurgical în urgenţă


În serviciile de primiri urgenţe se prezintă zilnic zeci de pacienţi cu urgenţe oculare, dintre care o jumătate acuză un ochi roşu şi/sau dureros, un sfert o scădere bruscă a acuităţii vizuale şi celălalt sfert un accident casnic sau un traumatism la nivelul ochilor. Simptomele care ii determină pe pacienţi să ceară ajutor de specialitate nu sunt întotdeauna cele mai grave (şi invers). Astfel, conjunctivita, o inflamaţie a conjunctivei (membrana care acoperă albul ochilor), fie că e de origine infecţioasă sau alergică, ar putea fi foarte deranjantă, fără a pune în pericol funcţia vizuală.

Adevăratele urgenţe oftalmologice sunt variate și pot interesa toate structurile ochiului. Ulcerele și abcesele corneene afectează mai ales oamenii cu probleme de ochi uscat, dar şi purtătorii de lentile de contact care nu respectă îndeaproape măsurile de igienă corespunzătoare: spălarea mâinilor înainte de a manevra lentilele, durata lor de viață, modul de întreținere etc. Erori repetate de acest gen pot duce la formarea unui abces cornean sever (infecţie profundă la nivelul corneei) și necesită în cele mai grave cazuri chiar şi un transplant de cornee. Infecția virală (cu un virus herpes sau cu virusul herpes zoster) pot afecta, de asemenea, structurile anterioare ale ochiului.

Mult mai rar, glaucomul acut sau atacul de glaucom (a nu se confunda cu glaucomul cronic, care în sine este frecvent) poate duce la distrugerea nervului optic în doar câteva ore. Simptome precum durerea severă la nivelul ochiului dar şi a capului, cu sau fără greaţă şi vărsături, ochii roșii și vederea brusc încețoșată sunt semnele de alarmă. Atunci nu există timp de pierdut (vezi glaucomul).

De asemenea, în registrul de urgenţe medicale, la nivelul retinei pot apărea evenimente acute:  ocluzia arterei sau a venei centrale a retinei, care determină scăderea vederii (vezi Accidentele vasculare oculare). Sau, dezlipirea (decolarea) de retină, de multe ori secundară unei rupturi sau găuri la nivelul ei prin care pătrunde lichid sub retină, se manifestă prin vizualizarea unor puncte albastre, strălucitoare și fixe sau flash-uri de lumină. După vârsta de 60 de ani oamenii pot fi afectaţi de arterita cu celule gigant (1 persoana din 1000 între 60 și 69 ani). Este vorba de o inflamaţie a stratului intern al arterelor, inclusiv cele care irigă retina, și care cauzează o scădere severă şi bruscă a vederii la un ochi.

În cele din urmă, cei cu anumite afecţiuni precum degenerescenţa maculară legată de vârstă, retinopatia secundară diabetului zaharat sau hipertensiunii arteriale, au un risc mai mare de apariție a unor complicații, cum ar fi formarea de noi vase de sânge (neovascularizaţie) care pot sângera  în  retină sau în vitros şi manifestându-se printr-o scădere bruscă a vederii. În aceste situații, pacienţii trebuie să fie, în general, informaţi cu privire la această posibilitate și ar trebui să apeleze de urgență medicul oftalmolog.

Șansele de a salva vederea sunt cu atât mai mari cu cât managementul a fost mai rapid. Și, uneori, merge mult dincolo de problema oftalmologică: de exemplu, ocluzia arterei retiniene centrale ar putea anunța prezenţa unor cheaguri în circulaţia prin artere, cu riscul de a bloca circulaţia într-o arteră din creier şi a determina un accident vascular cerebral.

Tags: , , , , , , , , , ,

Leave a Reply